Despre dinGalati | Spune-ti parerea | Parteneri

Prezentare dinGalati

Asezare geografica

Judetul se afla situat in partea estica a Romaniei intre cursurile inferioare ale Siretului la vest, Prutului la est si Dunarii la sud-est. Se invecineaza cu jud. Vaslui in nord, jud.Tulcea in sud-est, jud. Braila in sud, Rep.Moldova in est si jud. Vrancea in nord si nord-vest.

Relief

Judetul prezinta un relief tabular cu o fragnentare mai accentuata in partea nordica unde se ajunge pana la altitudinea de 310 m, si mai slaba in partea sudica coborand pana la 10 si chiar 5 m, altitudine absoluta. Judetul Galati se inscrie intr-un relief predominant de campie (69%), apartinand unor subunitati ale Campiei Romane (Campia Covurlui, Campia Siretului Inferior, Campia Tecuciului), cu o extindere mare in partile central-sudica si vestica. Zonele de nord si de nord - vest sunt ocupate in proportie de 31% de prelungirile Podisului Moldovenesc (podisul Covurlui in nord si Colinele Tutovei in nord- vest). Colinele Tutovei se intind de o parte si de alta a Berheciului inferior ; partea dinspre vest mai este cunoscuta si sub numele de Piemontul Nicorestilor.
In cadrul Podisului Covurlui se disting trei subunitati geomorfologice cu caractere proprii. La nord de Oancea-Corod-Ghidigeni relieful se inalta pana la 310m, in dealul Poleitul. Paralel cu dealul Poleitul, pe partea stanga a paraului Chineja se intinde si dealul Brailei, pana la Mastacani. Intre paraul Gerului si Suhurlui se afla dealul Corni, care ajunge pana in dreptul comunei Pechea ; in nord –estul judetului se afla dealul Tutcanilor si Silvanei.
Partea vestica a Podisului, cea de a doua unitate geomorfologica, delimitata la vest de paraul Gerului si la est de Lozovita, este fragmentata de vai largi.
Cea de a treia subunitate din est, cuprinsa intre Lozovita si valea Prutului, are un relief unitar, alcatuit din poduri intinse, mai putin fragmentate.
Campia Covurlui situat la sud de culmile deluroase ale Podisului Covurlui, avand in vest Valea Gerului, la est Valea Prutului, la sud Campia Siretului. Este o zona cu poduri largi, care face legatura intre podis si Valea Siretului. Pe latura sudica a sa, la contactul cu Campia Siretului, apar mici trepte de abraziune.
Terasa superioara, care predomina lunca Siretului cu 80-90m, este dezvoltata la sud pe linia comunelor Slobizia Conachi si Tulucesti si se intinde pana in dreptul satelor Vames, Smardan si Vanatori.
Terasa inferioara, cu o altitudine relativa de 50-60m, se termina printr-o panta mai bine conturata si este locul la care este asezat partial orasul Galati.
Campia Tecuciului este alcatuita dintr-un complex de patru terase : Podoleni (2-4m) , Tecuci (5-8m) , Cernicari (10-20m) , Ghidigeni (60-70m) este delimitata de cursul Siretului, paraul Gerului si o linie ce trece prin Cudalbi, Corni, Valea Marului, Pochidina si Vizureni. Fiind situata in cursul inferior al Barladului, ea cuprinde atat terasele si lunca acestuia, cat si pintenul piemontan, terasat al Cosmestilor din Deal , dintre Siret si Barlad.
Valea Prutului se inscrie ca un culoar lat de circa 10km, dezvoltat in lungul raului pana in dreptul cofluientei cu paraul Chiajna.
Campia Siretului Inferior (10-20 m altitudine) reprezinta o dezvoltata zona de subsidenta, ce se caracterizeaza prin meandrarea puternica a raurilor, ce au albii mlastinoase cu numeroase revarsari si inundatii.

Reteaua hidrografica

Judetul are o bogata retea hidrografica care cuprinde: Dunarea (22km), Siretul (150km)- cu afulentii sai Barladul si Barladetul, Prut (103km)- cu afluentii Horincea si Elanul.Aceste rauri strabat teritoriul judetului in cursul lor inferior, ceea ce face ca ele sa aiba un debit mai mare Raul Chineja cu afluenti sai Covurlui, Slivna si Bujoru dreneaza partea de est a judetului si se varsa in lacul Brates, acesta e si cel mai important lac al judetului.In lunca Siretului se gasesc cateva limanuri fluviatile: Lozova, Malina, Catusa in care debuseaza raurile cu aceleasi nume.

Soluri

Majoritatea tipurilor de sol au ca roca parentala loessul, mai putine fiind formate pe argile si pe marne. Textura variaza de la o grupa la alta. La cele mai multe predomina textura nisipoasa si mai putin cea argiloasa. Ph-ul are valori cuprinse intre 6-8 fiind slab acid pe nisipuri, alcalin la Gohor si neutru in rest. Spre nordul judetului predomina cernoziomurile levigat, in zonele inalte din partea central-nordica a judetului apar solurile cenusii (rezultate din degradarea progresiva intenas a cernoziomurilor levigate) iar in perimetrul de la Hanul Conachii se intalnesc solurile nisipoase sau cele nesolidificate.

Resurse minerale

din aceasta zona sunt reprezentate de hidrocarburi (titei si gaze naturale) exploatate la Schela, Berheci si Brates. La Galati, Tecuci si Branistea se exploateaza argile, nisipuri si pietrisuri, importante in industria materialelor de constructie.

Vegetatia

Apartine in cea mai mare parte pajistilor stepice cu graminee si diverse ierburi xerofile, determinate de conditiile de clima si de substratul litologic alcatuit din loess, care ocupa cea mai mare suprafata, ca si din nisipuri cum sunt cele de pe valea Barladului si Valea Siretului. In present vegetatia naturala e inlocuita, in cea mai mare parte de culturi.Local se mai intalnesc petice mici de pajisti degradate alcatuite din firuta (Poa bulbosa), pelinita (Artemisia austiaca ), paius (Festuca valesiaca) si asociatii vegetale derivate reprezentate prin Andropogon ischaemum. In podisul Covurlui si chiar campia Covurlui se intalneste si vegetatie lemnoasa de silvostepa reprezentata de Quercus pendunculiflora si Quercus pubescens; aceste specii apar fie in arborete pure, fie in sleauri alaturi de Quercus cerris, Quercus frainetto, Quercus robur.

Fauna

E specifica stepei si silvostepei dominanta fiind prezenta rozatoarelor : popandaul(Citel citellus), harciogul( Cricetus cricetus), catelu pamantului(Spalax leucodon), precum si numeroase specii de soareci de camp si iepuri. Dintre pasari cele mai frecvente sunt prepelita(Coturnix coturnix), potarnichea(Perdix perdix), ciocarlia si altele. Ca animale putem spune ca exista o mare varietate de soparle iar ca insecte specifice zonei de campie putem mentiona lacuste, cosasi gerieri.

Clima

Teritoriul judetului Galati apartine in toatalitate sectorului cu clima continentala cu veri calde, secetoase si ierni geroase cu viscole puternice, atenuate ocazional de masele de aer calde si umede din sud si sud-vest care determina intervale de incalzire si topire a stratului de zapada.
In luncile Siretului, Prutului si Dunarii este caracteristic un topoclimat specific de lunca umed si racoros vara si umed si rece iarna.
Temperatura medie anuala este de 10,5°C in partea sudica si de 9,8°C in restul judetului.
Vanturile predominante bat cu o frecventa mai mare dinspre nord si nord-est, cu viteze medii cuprinse intre 1,6 si 5,3m/s.
Precipitatiile cad in cantitati foarte variabile, la intervale mari si neegale, fiind mai abundente la inceputul verii, in lunile mai iunie. In timpul iernii, stratul de zapada nu este stabil, numaraul zilelor cu zapada fiind de 41,3 la Galati si de 43,9 la Tecuci, atingand valori maxime in luna februarie. Valea orasului, situata intre Dunare, lacul Brates si valea Prutului, este caracterizata de temperaturi ceva mai coborate, cu mai multa umezeala si cu mai dese fenomene de ceata, roua bruma.

Caracterizare geodemografica

Conform datelor de la Recensamantul populatiei din 2002, populatia totala a judetului se cifreaza in jurul valorii de 619522, din care 351820 traiesc in mediul urban, iar 267702 in mediul rural. Densitatea populatiei atinge valoarea de 138,7loc/kmp.

Caracterizare economica

Economia judetului are un pronuntat caracter industrial - agrar si se caracterizeaza printr-o dinamica ascendenta. Judetul Galati este al IV lea centru industrial al tarii.
Activitatea economica e dominata de 3 ramuri industriale principale:
- industrie si constructii 43%;
- servicii 38%;
- agricultura, sivilcultura si exploatari forestiere 19%
Majoritatea intreprinderilor sunt concentrate in municipiile Galati si Tecuci. Principala ramura industriala este siderurgia reprezentata de combinatul siderurgic Ispat Sidex din Galati. Industria constructiilor de masini concentrata in Galati se remarca prin productia de nave fluviale si maritime in special. Alte produse industriale realizate de intreprinderile galatene sunt: energie electrica la termocentrala din Galati, ambalaje metalice la Tecuci, mobila la Galati, confectii la Tecuci, Targu Bujor, produse alimentare la Tecuci, Galati.
Agricultura cu vechi traditii este una din componentele importante ale economiei judetului. Se cultiva: porumb, grau, secara, floarea-soarelui, plante de nutret, pepeni verzi si galbeni, legume. Viticultura cu o traditie indelungata are conditi favorabile de dezvoltare in areale localitatilor Nicoresti, Ivesti, Tg. Bujor etc. Principale cai de comunicatie sunt atat feroviare cat si rutiere. Principale magistrale feroviare sunt dinspre Muntenia (Bucuresti-Braila- Galati), dinspre Transilvania (Ciceu-Ghimes-Marasesti-Tecuci), dinspre Moldova (Suceava-Tecuci- Galati), dinspre Dobrogea (Constanta-Faurei-Galati). Transporturile rutiere beneficiaza de o retea totala 1415 km. Un rol important pentru economie il are portul Galati si punctul de frontiera Reni.

Caracterizarea retelei de asezari

Judetul Galati are 2 municipii (Galati, Tecuci) si 2 orase (Beresti, Tg.Bujor).
Orasul Galati este resedinta judetului si e situat in SE campiei Covurlui pe stanga Dunarii.
Oras cu functie comerciala si portuara, la care s-a adaugat ulterior (dupa 1850) si cea industriala a cunoscut dupa 1989 fenomenul de restructurare economica manifestat la nivelul intregii tari cu consecinte nefavorabile: inchiderea partiala sau totala a unor unitati industriale determinand aparitia somajului si scaderea nivelului de trai al populatiei.
Cu toate acestea municipiul Galati reprezinta al saselea centru urban al tarii dupa numarul de locuitori. Principala ramura industriala este siderurgia (combinatul siderurgic Ispat Sidex) la care se adauga industria constructiei de masini, chimica alimentara. Orasul Galati concentreaza majoritatea unitatilor de invatamant, culturale si turistice.
Municipiul Tecuci - situat in partea de NV a campiei Tecuciului,la 50 m alt.,pe dreapta raului Barlad, la confluenta cu Tecucel, la 85 km NV de Galati. Orasul Tecuci este un important nod feroviar si rutier al judetului. Economia orasului se bazeaza pe industria alimentara (conserve, mustar, otet, panificatiei), mobilei, confectii.
Orasul Targul Bujor - situat in podisul Covurlui la 100 m alt., la 53 km N-NV de Galati. A fost declarat oras in 1968 prin unificarea satelor Bujor si Bujor-Sat din comuna Bujor avand in subordine administrativa doua sate: Moscu si Umbraresti. Beneficiaza de cale ferata fiind si nod rutier. Important centru viticol si de vinificatie (statiune de cercetari viticole ); exista si un popas turistic.
Orasul Beresti - situat in podisul Covurlui, la 140 m alt., la 80 km N de Galati. Declarat oras in 1968 prin unirea localitatilor Beresti-Targ cu Beresti-Sat este centru viticol si de produse alimentare. Judetul Galati mai cuprinde pe langa cele 4 orase si 56 comune si 180 de sate.

Istoric

- orasul Galati reprezinta o asezare straveche, cu multe vestigii din epoca geto-daca si epoca romana descoperite in cartierul Barbosi, langa Tirighina;
- in Evul Mediu, orasul Galati a jucat un important rol in comertul Moldovei cu alte regiuni, importanta sa sporind dupa anul 1484 cand porturile moldovenesti Chilia si Cetatea Alba au fost cucerite de turci. Portul Galati devine cel mai important targ de la Dunare, datorat in principal pozitiei sale geografice, dar si functiilor de punct vamal, centru mestesugaresc si de schimb;
- atestat documentar cu statutul de oras, la sfarsitul secolului XV, Galatiul apare la mijlocul secolului XVI pe o harta a Moldovei realizata de Georg von Reicherstorffer, secretar regal al regelui Ferdinand I de Habsburg, la curtea domnului moldovean Petru Rares;
- mai multi calatori straini, intre care in 1613, germanul Johannes Wilden si, in 1681, italianul Giovanni Battista de Bruyo mentioneaza orasul Galati ca pe un important centru comercial, pescaresc si portuar;
- dezvoltarea si prosperitatea economica au atras invidia inamicilor, care au jefuit orasul (tatarii in 1651 si turcii in 1711);
- incepand cu secolul XVIII, Galati devine cel mai mare targ comercial de la Dunarea de Jos si cel mai important port pentru exportul lemnului, cerealelor, mierii s.a., ca dovada fiind mentionarea sa de Dimitrie Cantemir in lucrarea ,,Descriptia Moldavie’’ in care aminteste ca este targul cel mai vestit al intregii Dunari;
- statutul de important centru comercial atrage dupa sine si deschiderea la Galati a unor vice-consulate (Rusia in 1784, Austria in 1794, Anglia si Franta in 1804, Prusia in 1838) pentru a intretine un comert regulat cu Tarile Romane;
- intre anii 1837-1883 orasul Galati devine porto-franco. In 1838, din totalul de 8,55 mii. de franci, cat a insemnat comertul exterior al Moldovei, 5,95 mii de franci s-au realizat prin intermediul portului Galati. Noile functii au marcat o intensa dezvoltare din punct de vedere comercial, orasul Galati devenind, in 1841, al doilea oras al Moldovei (ca importanta), dupa Iasi. In perioada 1856-1945, Galatiul a fost sediul Comisiei Europene a Dunarii;
- istoria orasului a cunoscut si perioade nefaste care au umbrit imaginea prospera a localitatii cunoscute pana atunci: doua incendii (1769 si 1821) care au provocat mari pagube, dar si ocupatia bulgaro-austro-germana (1916-1918) si cea germana (in 1944); - Galatiul a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968 si din nou porto-franco la 25 aprilie 1994.